Cui ii este contraindicata cafeaua?
Legatura dintre consumul de cafea si bolile cardio-vasculare a preocupat deopotriva lumea medicala si pe oamenii de rand, cu atat mai mult cu cat aceste afectiuni sunt tot mai frecvente iar consumul de cafea, tot mai mare chiar si la varste avansate. La ora actuala se considera ca un consum moderat de cafea nu sta la originea aparitiei bolilor cardio-vasculare. O sinteza a studiilor existente arata ca o ingestie moderata de cofeina nu creste frecventa sau severitatea aritmiilor la persoanele normale, cu boala ischemica sau la cei cu ectopie ventriculara serioasa preexistenta.

In schimb, studii epidemiologice observationale sustin o legatura intre boala coronariana si infarctul de miocard, pe de-o parte si consumul de cafea, pe de alta. Explicatia acestei legaturi pare a fi urmatoarea constatare - consumul de cafea este un marker al unui anume stil de viata caracterizat prin: consum de tutun, sedentarism, hiperconsum de grasimi saturate.

Studiile observationale pot insa indica numai asocieri, nu si relatii de tip cauza - efect. Nu exista studii interventionale care sa urmareasca legatura cauza - efect dintre ingestia de cafea si riscul de boala coronariana, desi s-au efectuat studii asupra altor factori de risc, cum ar fi nivelul tensiunii arteriale, profilul lipidelor circulante, nivelul homocisteinemiei. Unele ipoteze au indicat eventuala stimulare a nivelului homocisteinemiei, datorata consumului de cafea, probabil prin actiunea cofeinei de antagonizare a efectelor vitaminei B6. Astfel se impiedica transformarea homocisteinei in cisteina. Dovezile directe sunt la ora actuala insuficiente. Un anume rol l-ar putea juca si acizii clorogenici, care, in conditiile unui aport de 2 g/ zi, stimuleaza nivelul homocisteinemiei. Ipotezele de fata sunt inca incerte.

"Consumul de cafea nu este un factor de risc important pentru hipertensiune"

Efectul general al cafeinei (din diferite bauturi) asupra tensiunii arteriale este de stimulare cu 2.0 - 2.4 mm Hg pentru tensiunea arteriala sistolica si de 0.73 - 0.80 pentru tensiunea arteriala diastolica. Intr-o meta-analiza publicata recent se arata ca influenta asupra tensiunii arteriale este mai importanta la aport de cofeina ca atare (sistolica creste cu 4.16 mmHg, diastolica cu 2.41 mmHg) decat la consum de cafea (sistolica creste cu 1.22 mmHg, diastolica cu 0.49 mmHg).

Relatia cu bolile Altzeimer si Parkinson este discutabila, studiile oferind rezultate contradictorii. Unele, insa, acrediteaza rolul protector al cafelei. Un studiu australian recent a indicat faptul ca aproximativ 240 mg de cafea macinata (o cincime din cafeaua folosita in mod normal pentru prepararea unei cesti) au condus la deplasarea a jumatate din cantitatea de naloxona de pe receptorii specifici. Acest fapt sugereaza ideea ca anumiti compusi ai cafelei ar interactiona cu sistemul substantelor opiacee endogene.

Efectele cafelei asupra profilului lipidic al plasmei sunt diferite, dar in general modificarile nu sunt semnificative. Unele studii indica cresterea colesterolului rau LDL (datorita diterpenelor din cafea). Eventualele efecte nu sunt determinate de cofeina. O meta-analiza a studiilor efectuate inainte de 2000 a indicat o asociere semnificativa intre consumul total de cafea si LDL colesterol, mai ales la hiperlipemici, indiferent de tipul de cafea consumat. Concluzia acestei meta-analize a fost ca un consum excesiv de cafea la ibric (nu filtru) creste colesterolul total si fractiunea LDL, mai evident la hiperlipemici (compusii implicati se gasesc indeosebi in zat, de aceea cafeaua filtrata are efecte minime).

Prevalenta mare a hipertensiunii arteriale in lumea moderna se datoreaza indeosebi supraponderalitatii, sedentarismului, aportului crescut de Na si aportului redus de K, impactul consumului de cafea fiind minim. Cafeaua amplifica tensiunea arteriala echivalent cresterilor din timpul unei conversatii. Intr-un studiu recent efectuat pe 155.594 femei, consumul de cafea nu a fost asociat cu hipertensiune arteriala, pe cand consumul de bauturi cu cofeina de tip cola, da.

Cafeaua are un rol hepatoprotector. Exista o asociere inversa intre consumul de cafea si incidenta cirozei hepatice (la un consum de 3 cesti pe zi). Hepatoprotectia este mai intensa pentru persoanele cu risc (consum de alcool, hepatita etc), daca se consuma minimum 2 cesti pe zi. Consumul pe termen lung de cafea reduce riscul de diabet de tip 2.

Exista, de asemenea, o asociere discutabila cu cancerul de vezica urinara. Initial cafeaua a fost incriminata a avea un efect oncogen la acest nivel, dar studii ulterioare au aratat ca fumatul (adesea asociat cu cafeaua) ar fi vinovatul in conditiile respective. O alta asociere insuficient fundamentata deocamdata exista intre cafea si cancerele pancreatic si renal.
Numeroase studii au urmarit implicarea cafelei in metabolismul mineral, indeosebi in cel fosfocalcic. Rezultatele au fost contradictorii, cele mai multe din studiile recente nu au gasit nicio asociere intre consumul de bauturi cu cofeina si metabolismul mineral. Rezultatele extrem de diferite pot avea diverse explicatii (ex: se evidentiaza factori de risc asociati, cum ar fi acela ca persoanele care beau multe produse cu cofeina au un aport redus de lapte).

Cofeina este asociata cu o discreta negativare a balantei calciului, datorata scaderii eficientei absorbtiei respectivului element. Efectul poate fi evidentiat numai la persoanele cu un deficit de aport si poate fi cu usurinta echilibrat prin adaugarea chiar la cafea a 1-2 lingurite de lapte. Recent a fost urmarita relatia dintre consumul de cafea si riscul de fractura pe fondul osteoporozei. Rezultatul a fost acela ca o doza de cel putin 330 mg cofeina/ zi ar creste foarte modest riscul de fracturi, mai ales la femeile cu un aport redus de calciu.
Consumul curent, pe termen lung, de cafea da toleranta la cofeina. Aceasta, actionand ca antagonist al receptorilor adenozinici, determina in timp multiplicarea lor si scaderea efectelor stimulatoare (toleranta). In plus, daca se reduce consumul de cafea, fenomenele de oboseala fiziologica resimtite sunt extrem de intense (efect de sevraj). Sevrajul se poate manifesta si prin vasodilatatie (adenozina intervine in mentinerea tonusului vascular), cu cefalee si senzatie de voma. Implicarea cofeinei si in metabolismul serotoninei poate determina, in sevraj, o usoara depresie, iar implicarea in metabolismul catecholaminelor, anxietate si iritabilitate. Consum excesiv inseamna peste 400 mg de cofeina pe zi
Utilizarea excesiva a cafelei (ingestia unei cantitati care aduce peste 400 mg de cofeina) poate conduce si la intoxicatie cofeinica (cofeinism), care se manifesta prin iritabilitate, anxietate, tremmor, nervozitate, fasciclatii, insomnie, cefalee, tulburari de ritm cardiac, hipersecretie clorhidro - peptica, xerostomie, inapetenta etc. Exista 4 entitati patologice psihiatrice induse de cofeina, dupa cum mentioneaza Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition: intoxicatia cofeinica, anxietatea indusa de cofeina, tulburarile de somn induse de cofeina si tulburarea nespecifica indusa de cofeina.
In cazul unei supradoze masive de cofeina se poate chiar ajunge la deces, dar nu regasim niciodata acest gen de situatii in contextul consumului de cafea, ci la administrarea de preparate medicamentoase cu cofeina.

Atentie la consumul de medicamente concomitent cu consumul de cafea, tinand seama de numeroasele interactiuni care pot sa apara intr-o atare situatie (interactiuni uneori pozitive, ca in cazul migrene lor, dar niciodata de neglijat).