În urmă cu doi ani, Bogdan Talaşman cântărea 136 de kilogrameDespre adicții și alți demoni
La capitolul adicții, Bogdan Talașman are cu ce să se „laude.” Povesteste: „eu am avut multe adicții la viața mea - fumat, alcool, viață dezordonată. Lăsându-mă de fumat am intrat în sevraj. Trei zile nu m-am ridicat din pat, am mâncat miere, am băut apă și am tremurat. Atunci cred că mi-am depășit limitele. Deși, după 13 ani de când m-am lăsat de fumat, încă visez că fumez. Dar asta a fost mult mai ușor decât lupta mea crâncenă cu kilogramele în plus. Numai cine nu a îmbrăcat haina grea a nefericirii profunde, obez fiind, nu știe ce înseamnă să nu ai stimă de tine, să nu ai nicio perspectivă, să nu te poți încheia la șireturi... Și, deodată, după doi ani, să alergi la maratoane... în doi ani am scăpat de 50 de kilograme. Se poate! Erau seri în care alergam și plângeam, sau mă mușcam de mână ca să nu deschid frigiderul […] Limitele le depășești și alergând în parc. Am alergat astăzi în parc 10 kilometri, după maratonul montan de la Piatra Craiului, deși nu am o unghie la picior. Am tras de mine să-i termin. Mi-am depășit limitele... Există în viață momente, jaloane, pe care ți le pui, după care trebuie să le respecți. La mine se închide frigiderul la ora 18, de exemplu. E un lacăt în creierul meu.”
Dar lupta cu kilogramele nu s-a încheiat. „Am observant o chestie foarte ciudată. Corpul meu a slăbit, dar mintea mea a rămas în urmă. M-am gândit chiar, slab fiind acum, să-l joc pe John Falstaff cu mintea grasului care am fost,” spune Bogdan.
A descoperit asemănări între un actor și un alergător. Ambele se fac cu curaj, bucurie și iubire. Acestea sunt și valorile pe care încearcă să le transmită fiicelor sale gemene.