Când trebuie să consulţi un specialist?

Este normal că menstruaţia să varieze în durată şi flux, aşa că nu e nevoie să te grăbeşti la medic dacă ţi s-a întâmplat o dată. Dacă problema persistă, medicul ginecolog va determina cauza menoragiei folosindu-se de următoarele teste:
Testul Papanicolaou pentru a exclude boli precum infecţia cervicală, inflamaţii, displazie sau cancer;Biopsie endometrială pentru a testa mucoasa uterului privind anomalii celulare sau cancer;Ultrasunete pentru a evalua organele pelvine, inclusiv uterul, ovarele şi pelvisul;Analize de sânge pentru depistarea anemiei, a bolii glandei tiroide sau dereglări hormonale.Orice femeie de vârstă reproductivă poate suferi episoade de menoragie. Mai predispuse sunt însă adolescentele, în primii doi ani de la declanşarea menstruaţiei, când se confruntă cu dereglări hormonale. Citeşte şi despre alte tulburări menstruale care apar în adolescenţă! Risc prezintă şi femeile aflate în premenopauză, de vină fiind aceleaşi tulburări hormonale. Femeile cu ciclu menstrual neregulat sunt de asemenea predispuse la menoragii.

Cum se tratează?

„Tratamentul menoragiei poate fi şi simptomatic, iar în acest caz se administrează antiinflamatoare nesteroidiene şi calciu pentru reducerea sângerărilor menstruale, iar în cazul în care pacienta are anemie i se pot prescrie suplimente de fier. Cauza este însă repetitivă, prin urmare sunt foarte importante investigaţiile suplimentare pentru descoperirea cauzei şi apoi tratarea acesteia”, adăugă dr. Iștoc.

Vorbeşte cu medicul ginecolog dacă poţi aduce schimbări în stilul de viaţă şi dietă pentru a reduce sângerarea menstruală sau dacă trebuie să urmezi tratament medicamentos. Te-ar mai putea interesa şi: Cele mai potrivite alimente care-ţi reduc durerea în timpul menstruaţiei Studiile arată că pastilele cu progesteron reprezintă cel mai prescris tratament şi totuşi cel mai puţin eficient pentru menoragie. Un alt studiu a arătat că mult mai eficient este tratamentul cu hormoni administraţi intrauterin, iar un altul recomandă utilizarea medicamentelor anti-inflamatoare non-steroidale, cum este ibuprofenul sau naproxenul, care reduc fluxul menstrual cu până la 60%. O opţiune relativ nouă este acidul tranexamic care luat în timpul sângerării ajută la reducerea pierderilor de sânge, printr-o proteină ce ajută la coagularea sângelui, însă are şi efecte secundare.

În cazuri severe se poate discuta şi despre operaţie, cum este histerectomia pentru înlăturarea uterului. O altă variantă mai puţin radicală este ablaţia endometrială, prin care se distruge ţesutul endometrial definitiv pentru a nu mai sângera în fiecare lună. Această procedură poate fi repetată pentru a rămâne eficientă şi nu ar trebui luată în calcul dacă urmează să rămâi însărcinată.

„Cel mai frecvent este nevoie de intervenţii minim invazive pentru a stabili diagnosticul şi de a corecta cauza organică a menoragiei, de multe ori paciente care sufereau de ani de zile de menoragie şi infertilitate, cu tratament progesteronic cu efecte limitate, au beneficiat de vindecare totală în urma unor intervenţii simple, rămânând însărcinate ulterior la scurt timp.”, adăugă dr. Iștoc.