Frigul poate determina creșterea tensiunii arteriale prin îngustarea vaselor de sânge. Află de ce valorile pot fi mai mari toamna și iarna, cine este mai expus și când trebuie consultat medicul.

Odată cu venirea toamnei și, mai ales, a zilelor reci, multe persoane observă că valorile tensiunii arteriale sunt ceva mai mari decât în timpul verii. Nu este doar o impresie. Există dovezi consistente că tensiunea arterială tinde să fie mai ridicată în sezonul rece și mai scăzută în lunile călduroase, iar principalul motiv este felul în care vasele de sânge reacționează la temperaturile joase. (Mayo Clinic)

Pentru o persoană sănătoasă, aceste variații pot fi mici și trecătoare. În schimb, pentru cei care au hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, diabet sau vârste mai înaintate, frigul poate deveni un factor important de urmărit.

De ce crește tensiunea când este frig

Atunci când organismul este expus la temperaturi scăzute, încearcă să își păstreze căldura și să protejeze organele vitale. Una dintre reacțiile naturale este îngustarea vaselor de sânge de la nivelul pielii și extremităților, fenomen numit vasoconstricție.

Când diametrul vaselor se micșorează, sângele circulă printr-un spațiu mai îngust, iar presiunea necesară pentru a-l pompa crește. De aici poate apărea o creștere temporară a tensiunii arteriale. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care valorile tensiunii sunt, în general, mai mari iarna decât vara.

Frigul stimulează și sistemul nervos simpatic, mecanismul organismului responsabil pentru reacțiile rapide de adaptare. Acesta poate determina creșterea ritmului cardiac și eliberarea unor hormoni care contribuie la constricția vaselor. Cercetările sugerează că și sistemul renină-angiotensină-aldosteron, implicat în reglarea tensiunii arteriale și a volumului de lichide din organism, poate participa la această reacție. (PubMed)

Tensiunea poate fi mai mare toată iarna

Nu vorbim doar despre câteva minute petrecute afară într-o zi geroasă. Studiile arată o adevărată variație sezonieră a tensiunii arteriale, cu valori diurne în general mai mari în lunile reci. O analiză recentă publicată în 2026 confirmă că tensiunea urmează un ciclu anual, fiind de regulă mai mică vara și mai mare iarna. (

Diferența nu este identică la toată lumea. Contează temperatura din locuință, timpul petrecut afară, vârsta, tratamentul antihipertensiv, nivelul de activitate fizică și starea generală de sănătate.

Persoanele în vârstă pot fi mai sensibile

Modificările tensiunii asociate vremii tind să fie mai importante la persoanele în vârstă. Reacțiile tensiunii arteriale la schimbările bruște de temperatură și de vreme sunt întâlnite mai frecvent după 65 de ani. 

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, vasele de sânge devin în general mai rigide, iar mecanismele prin care organismul reglează tensiunea se pot modifica. De aceea, trecerea bruscă de la o încăpere foarte caldă la temperaturi scăzute poate fi resimțită mai puternic.

Nu doar frigul de afară contează

Temperatura din casă poate influența și ea tensiunea arterială. Un studiu amplu al variațiilor sezoniere a tensiunii recomandă inclusiv optimizarea temperaturii din locuință ca parte a controlului hipertensiunii în timpul sezonului rece. (PubMed)

Cu alte cuvinte, dacă o persoană cu hipertensiune locuiește într-o casă foarte rece, organismul poate fi expus ore întregi la stimulul care determină vasoconstricția, nu doar atunci când iese pe stradă.

De ce cresc și problemele cardiovasculare în sezonul rece

Iarna este asociată cu o creștere a numărului de evenimente cardiovasculare, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau agravarea insuficienței cardiace. Creșterea tensiunii arteriale este unul dintre factorii care pot contribui la acest fenomen, dar nu este singurul. 

Temperaturile scăzute determină inima să muncească mai mult pentru a pompa sângele prin vasele contractate. Expunerea la frig extrem poate fi asociată și cu modificări ale coagulării sângelui, ceea ce poate influența suplimentar riscul cardiovascular. 

Asta nu înseamnă că orice ieșire în frig provoacă infarct sau accident vascular cerebral. Riscul este mai relevant pentru persoanele care au deja factori cardiovasculari importanți.

Și schimbările bruște de vreme pot influența tensiunea

Nu doar temperatura absolută contează.

Trecerea rapidă de la vreme caldă la vreme rece, fronturile atmosferice, schimbările de umiditate, vântul și presiunea atmosferică pot coincide cu fluctuații ale tensiunii. Organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noile condiții, iar unele persoane reacționează mai evident decât altele. 

Acesta este unul dintre motivele pentru care cineva poate observa valori diferite ale tensiunii în aceeași perioadă a anului, chiar dacă nu și-a schimbat dieta sau tratamentul.

Alimentația de iarnă poate contribui și ea

Creșterea tensiunii în sezonul rece nu este explicată exclusiv prin temperatură.

Iarna tindem să facem mai puțină mișcare și, în unele perioade, să consumăm mai multe alimente sărate și calorice. Creșterea în greutate, mesele bogate în sare și sedentarismul pot ridica suplimentar tensiunea arterială. Mayo Clinic menționează acești factori printre explicațiile posibile pentru valorile mai mari observate iarna. (Mayo Clinic)

Murăturile, mezelurile, brânzeturile foarte sărate, produsele procesate și gustările sărate pot aduce cantități importante de sodiu, iar persoanele cu hipertensiune ar trebui să fie atente mai ales dacă acestea apar frecvent în alimentație.

Trebuie să îți măsori tensiunea mai des când vine frigul?

Dacă ai hipertensiune, poate fi util să urmărești valorile și la schimbarea anotimpurilor.

Consensul Societății Europene de Hipertensiune recomandă ca modificările sezoniere suspectate să fie confirmate prin măsurători repetate, preferabil inclusiv acasă sau prin monitorizare ambulatorie, înainte de a trage concluzii privind tratamentul.

Este important ca tensiunea să fie măsurată corect: după câteva minute de repaus, într-o poziție confortabilă, fără cafea, țigări sau efort fizic imediat înainte.

Și, foarte important, nu trebuie modificată singur doza medicamentelor doar pentru că într-o zi tensiunea a fost mai mare sau mai mică.

Poate fi nevoie de schimbarea tratamentului iarna?

În unele cazuri, da, însă numai după evaluarea medicului.

Unele persoane tratate pentru hipertensiune pot avea valori mai mari în sezonul rece și mai mici vara. Din acest motiv, tratamentul poate necesita uneori ajustări sezoniere, dar acestea trebuie făcute pe baza unor măsurători repetate și a istoricului pacientului. 

A modifica singur tratamentul este riscant. O valoare izolată poate fi influențată de stres, cafea, durere, lipsa somnului, activitate fizică sau chiar de tehnica incorectă de măsurare.

Cum îți protejezi tensiunea când temperaturile scad

Cel mai important este să eviți expunerea bruscă și prelungită la frig, în special dacă știi că ai probleme cardiovasculare. Îmbrăcămintea adecvată și menținerea unei temperaturi confortabile în locuință reduc stresul termic asupra organismului.

Activitatea fizică regulată rămâne importantă și iarna, însă efortul intens în frig trebuie abordat cu precauție de persoanele cu afecțiuni cardiovasculare. Un exemplu clasic este efortul brusc și solicitant făcut afară în temperaturi scăzute, când atât frigul, cât și activitatea intensă cresc simultan solicitarea inimii.

În paralel, menținerea unei alimentații echilibrate, limitarea excesului de sare, somnul suficient și administrarea corectă a tratamentului ajută la menținerea unor valori mai stabile.

Frigul nu înseamnă automat hipertensiune

O persoană care are tensiune normală nu devine automat hipertensivă pentru că a venit iarna.

Creșterea provocată de frig poate fi temporară și diferă considerabil de la o persoană la alta. Hipertensiunea arterială este diagnosticată pe baza unor valori repetat crescute, evaluate în condiții corecte, nu după o singură măsurătoare făcută într-o zi rece.

Totuși, variația sezonieră există și este suficient de bine documentată încât persoanele care au deja hipertensiune să fie atente la ea. 

Când valorile tensiunii devin un motiv de îngrijorare

Dacă observi că tensiunea este constant mai mare odată cu răcirea vremii, este util să discuți cu medicul, mai ales dacă urmezi deja tratament.

O valoare foarte mare asociată cu durere sau presiune în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, confuzie ori modificări de vedere necesită evaluare medicală urgentă.

În lipsa unor simptome de alarmă, câteva valori ușor mai mari decât cele obișnuite nu înseamnă automat o urgență, dar merită urmărite pentru a vedea dacă se repetă.

Frigul chiar poate ridica tensiunea, dar reacția diferă de la o persoană la alta

Așadar, există o bază fiziologică reală pentru expresia „mi-a crescut tensiunea de la frig”. Când temperatura scade, vasele de sânge se contractă, iar organismul activează mecanisme menite să conserve căldura. Una dintre consecințe poate fi creșterea tensiunii arteriale.

Pentru cei mai mulți oameni, variațiile sunt gestionabile. Persoanele cu hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare sau vârstnicii au însă motive în plus să își urmărească valorile pe măsură ce temperaturile scad și să discute cu medicul dacă observă o schimbare persistentă.

Citește și:  

Top 10 alimente care scad tensiunea arterială 

Plante medicinale care scad tensiunea arterială

Un pahar de suc de țelină pe zi scade hipertensiunea arterială

Cât trebuie să fie tensiunea după 50 de ani?