Un brac cu adevarat tipic este un animal remarcabil, sanatos fizic si mental, dornic sa participe la activitati in aer liber alaturi de stapan, totodata calm si de incredere...

Un brac cu adevarat tipic este un animal remarcabil, sanatos fizic si mental, dornic sa participe la activitati in aer liber alaturi de stapan, totodata calm si de incredere in interiorul casei.

Roba densa si rezistenta la intemperii ii permite sa lucreze pe vreme aspra, iar capul sau lung, puternic si nobil il deosebeste de orice alta rasa.

Iin Europa, "brac" reprezinta termenul generic folosit pentru cainii care vaneaza pe baza simtului olfactiv. Este evident ca acest tip de caine a existat si in secolul al XIII-lea, din moment ce in anul 1260 Bruno Latini descria calitatile "bracilor cu urechi lungi, cazute, care simt prezenta animalelor salbatice si a pasarilor cu ajutorul mirosului, fiind utili la vanatoare".

Inainte de aparitia armelor de foc pentru vanatoare, in secolul al XVIII-lea, pasarile erau capturate cu o plasa si imobilizate cu ajutorul cainilor. In secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, cresterea si selectia cainilor in vederea satisfacerii nevoilor in schimbare ale vanatorilor din Marea Britanie si Europa continentala au condus la sporirea numarului de caini, ce au evoluat ulterior in rasele de vanatoare distincte de astazi.

Proportii importante
Clubul German al rasei a realizat o statistica din care a reiesit ca bracii care primeau calificative maxime in ringurile expozitiilor de club obtineau si rezultate bune la lucru. Tinand cont de functiile rasei, corpurile lungi si greoaie si picioarele scurte (mai ales simultan) sunt de nedorit.

Dr. Paul Kleemann, una dintre personalitatile remarcabile din istoria rasei, considera ca picioarele lungi ajuta bracul sa-si indeplineasca mai bine sarcinile. Este necesar ca bracul sa acopere mult teren, sa aiba o viteza buna pe perioade de timp indelungate si, uneori, sa sara peste obstacole.

Lungimea corpului trebuie sa depaseasca usor inaltimea la greaban, iar picioarele trebuie sa fie usor mai lungi decat adancimea corpului - un caine care are cotul la jumatatea distantei dintre greaban si sol are picioarele prea scurte.

Un alt aspect deosebit de important il constituie temperamentul. Temperamentul corect este reflectat de expresie, care este determinata de forma, culoarea si marimea ochilor. Bracul trebuie sa fie un caine curajos, de incredere, prietenos, vioi, entuziast si destul de docil, pentru a putea fi dresat cu usurinta. Alura mandra ii confera noblete; nu trebuie sa fie nervos si hiperactiv, dar nici lenes si apatic.

El trebuie sa fie apt si dornic sa lucreze pe parcursul intregii zile, pe orice tip de vreme sau de teren. Din pacate, acest tip nu poate fi ilustrat si nici nu poate fi vazut in ringurile expozitiilor, ci trebuie observat acolo unde ii este locul: la vanatoare.

Atat timp cat crescatorii si arbitrii sunt constienti de importanta mentinerii tipului adecvat functiei rasei si nu vor incuraja dezvoltarea caracteristicilor care cresc performantele in ring, in defavoarea celor din terenul de vanatoare, sau specializarea pentru anumite "munci", in defavoarea polivalentei, totul va fi bine.

Desi, pretutindeni in lume, sansele ca un caine sa fie utilizat la vanatoare scad, anumite caracteristici precum sanatatea, longevitatea, aptitudinile pentru aport, maleabilitatea reprezinta "echipamentul" unui bun prieten si companion. Dorinta de a aporta, de exemplu, este recunoscuta ca fiind un indicator al docilitatii si al gradului de sociabilitate fata de oameni.

Situatia rasei in tara noastra
In ultimii ani, in Romania au fost importate exemplare foarte valoroase, care au obtinut rezultate remarcabile atat in tara cat si in strainatate. Desi acesti braci nu s-au nascut in canise romanesti, este laudabil faptul ca posesorii lor au stiut de unde sa achizitioneze reproducatori de valoare. Exista, deci, premisele unei competitii reale intre crescatorii romani, pornind de la noile linii care, cu siguranta, vor ridica nivelul rasei in Romania.