Psihologia canină. O metodă sigură de a educa noul câine sau chiar și un câine adult
Câinele tău este de necontrolat? Sau a apărut un bebeluș în familie și nu știi cum să-i apropii? Sau poate că e prea gelos? Iulia Muntean este psiholog canin, iar în rândurile de mai jos, răspunde la cele mai frecvente întrebări!
1. Care e povestea ta?
Povestea începe acum aproape 10 ani, când aveam de-a face cu câinele meu, un metiș de labrador în varsta de 1,5 ani, care era de necontrolat. Trăgea exagerat în lesă, era supraentuziasmat la alți câini și nu o dată m-a târât pe jos în dorinta de a ajunge la acei câini. Încercasem totul de la castrare până la a-l certa sau a-l mitui cu mâncare. Nimic nu funcționa.
Pentru că la momentul respectiv nu-mi permiteam un dresor, am căutat online soluții pentru a-l educa pe cont propriu.
Pe un forum am găsit pe cineva din SUA care mi-a povestit de psihologie canină și mi-a dat exemplul câinilior săi reabilitați, care erau un vis față de cum se comportă Jinx al meu. Asadar l-am rugat pe Paul (acesta era numele persoanei) să mă învețe ce am de făcut. Pas cu pas m-a îndrumat în cele mai mici detalii. Îi sunt și acum recunoascatoare, căci nu multă lume ar fi avut răbdarea sa. Iar eu am aplicat 100%, absolut tot.
Câinele meu s-a transformat complet, încă din primele zile. Din coșmarul care erau plimbările cu el, a devenit un câine lăudat de străini pe stradă și la țarc pentru cât de educat este.
Nu m-am oprit însă la Jinx. După această experiență am continuat să studiez psihologia canină. Am început cu Cesar Millan, pe care îl consider un mentor (în ciuda părerilor pro și contra din industrie). Apoi am continuat cu orice material video, audio, carte sau articol pe care puteam pune mâna.
Am început să aplic și la alți câini ce învățasem. De la câini ai străzii, până la câinii familiei, prietenilor, ai celor de la țarc etc.
Am văzut că indiferent de rasă, vârstă și background, ceea ce învățasem funcționa 100%.
Am continuat tot așa studiind și aplicând unde și cum se putea, până când în 2016 am decis să fac o activitate propriu-zisă din asta și să ajut oamenii la o scară mai amplă.
Am început să caut și să fac puțin studiu de piață, să văd dacă în România există deja oameni care fac asta și ce cunoștințe are piață despre psihologia canină.
Mi-am dat seama curând că procentele sunt aproape de 0. Așa că am pornit pe drumul asta cu tot avântul și planul este unul mare a la long, anume de a crea primul Centru de Psihologie Canină din România.
2. Care sunt diferențele între dresaj și psihologie canină?
Dresajul este important și o cale mai uzuală în România pentru educarea câinelui. Diferența este că de cele mai multe ori dresajul este bazat pe a învăța câinele anumite poziții corporale, recompensare (uneori excesivă, sau cel puțin asta ajunge să facă stăpânul) și supraentuziasm.
Sunt anumite ramuri ale dresajului care sunt absolut superbe și recomandate pentru anumite rase de câini (cum ar fi dresajul de pază și protecție, dresajul câinilor de vânătoare, dresajul de agilitate sau pentru câinii utilitari) însă pentru câinele de companie, consider că psihologia canină și abordarea câinelui din această perspectivă, ar trebui să fie fundația în relația stăpân-câine.
Psihologia canină se referă la a te adresa câinelui prin perspectiva sa, să îi arăți că îl înțelegi și că îl poți ghida. Se bazează pe energia pe care ar trebui să o ai (una calmă și fermă), pe care să i-o transmiți și câinelui și pe limbaj corporal și comunicare în mare parte non verbală.
Se lucrează mult la a aduce câinele la o stare naturală de calm, echilibru și supunere (nu impusă neapărat, cât dorită de către câine).
Dacă ar fi să compar cele două cu sportul, aș zice că dresajul e HIIT și psihologia canină e yoga. Depinde ce îți dorești de la câine, iar în funcție de asta poți alege una, cealaltă sau de ce nu, o combinație.
3. Putem remedia problemele de comprtament ale unui câine adult?
Majoritatea câinilor cu care lucrez sunt câini adulți sau adolescenți (între vârstele de 8 luni și 3 ani). Atunci și apar sau devin mai supărătoare problemele de comportament.
Puii (câinii cu vârsta cuprinsă între 1 zi și 8 luni) sunt programați să urmeze (fie haita, canină sau umană, fie o figură autoritară-mamă sau stăpânul). Și da, se pot reabilita problemele comportamentale și la câinii adulți, cu un leadership consecvent, oferindu-le ceea ce au nevoie pentru a fi împliniți: exercițiu fizic și mental, reguli clare și limitări, și bineînțeles afecțiune dată la momentele potrivite.
Am lucrat și cu câini în vârstă de 10 ani și mai sus, iar stăpânii sunt încântați de îmbunătățiri.
4. De câte ședințe are nevoie un câine pentru a ajunge la rezultatele dorite?
Depinde foarte mult de stăpân și cât de repede aplică ceea învățăm dar și de temperamentul câinelui. În general în 10 ședințe a câte 2 h fiecare, se rezolvă majoritatea problemelor uzuale.
5. Ce se întâmplă atunci când câinele nu răspunde în felul în care îți dorești în timpul trainingului?
Sunt rare instanțe în care să se întâmple asta. Dacă lucrezi cu câinele din registrul care trebuie, cu răbdare dar și cu o constanță și focus pe a reconstrui relația cu el pe un fundament mai solid, atunci rezultatele nu întârzie să apară.
Pentru cazuri mai grele sau câini ce nu răspund prea bine direct la lucrul împreună cu stăpânul se recomandă varianta de board & train (câinele vine și locuiește o perioadă cu specialistul, i se insuflă noile reguli, se lucrează intensiv pe problema acestuia specifică, și/sau într-o haită de câini echilibrați, de la care acesta învață mai ușor, prin imitare, decât de la oameni).
6. Ce ar trebui să știe părinții care își doresc un câaine pentru copii?
E mult, foarte mult de povestit aici. Dacă ar trebui să mă rezum, aș spune că un câine trebuie dorit și asumat de către toată familia. Nu doar părinții să își dorească pentru copii sau doar copiii să-l dorească și părinții să le facă acest moft, pentru că apoi niciunii să nu-și asume responsabilitatea pentru el și să ajungă pe stradă sau la adăpost.
În alegerea unui câine trebuie luate în calcul în primul rând durata de viață a acestuia (10-15 ani ești responsabil pentru el), costuri (veterinar, hrană de calitate, plecări și vacanțe, educație etc). Apoi, alegerea trebuie făcută la față locului (adăpost sau crescător) după o cercetare amplă asupra opțiunilor și, ideal, alături de un specialist care să evalueze tipul de personalități ale membrilor familiei, stilul de viață și de asemenea energia câinelui, pentru o potrivire între cele două.
În felul acesta relația pornește de la început pe un făgaș bun.
7. Cât costă ședințele de psihologie canină?
Prețul este unul variabil, în funcție de numărul de ședințe, dificultate, tipul de ședințe (sunt mai multe feluri) etc. El variază între 70 și 200 lei per ședință.
Pe Iulia o găsiți aici sau la numărul de telefon 0742380874.