Amețeala poate apărea în perimenopauză și menopauză, dar nu este întotdeauna cauzată de hormoni. Află ce rol au bufeurile, anemia, tensiunea, glicemia și urechea internă și care sunt semnele de alarmă.

Amețeala este unul dintre acele simptome care pot apărea în perioada perimenopauzei și menopauzei, dar care nu ar trebui pus automat pe seama hormonilor. Unele femei descriu o senzație de cap ușor, instabilitate, nesiguranță la mers sau chiar episoade de vertij, mai ales în perioadele în care au și bufeuri, palpitații, oboseală sau tulburări de somn.

NHS include amețeala printre simptomele care pot însoți bufeurile, iar surse clinice precum Cleveland Clinic notează că unele femei pot avea probleme de echilibru, amețeală sau vertij în perimenopauză, deși mecanismul exact nu este încă pe deplin clar. Fluctuațiile estrogenului și progesteronului ar putea influența inclusiv sistemul vestibular din urechea internă, implicat în menținerea echilibrului. 

Totuși, amețeala are foarte multe alte cauze, de la deshidratare și anemie până la probleme ale urechii interne, scăderea tensiunii arteriale, tulburări ale glicemiei sau anumite afecțiuni neurologice. Tocmai de aceea, mai ales dacă episoadele se repetă, sunt puternice sau apar pentru prima dată după 40-50 de ani, merită evaluate.

Mai întâi, ce înseamnă de fapt „amețeală”?

Cuvântul „amețeală” poate descrie senzații foarte diferite, iar această diferență îi poate oferi medicului indicii importante despre cauză.

Unele persoane simt că sunt pe punctul de a leșina, ca și cum „li se taie picioarele”. Altele se simt instabile sau parcă merg pe un vapor. În vertij, senzația este diferită: persoana simte că încăperea se învârte sau că ea însăși se rotește.

NHS arată că amețeala poate include senzație de dezechilibru, cap ușor, impresia că urmează să leșini sau senzația de rotire specifică vertijului.

De aceea, dacă mergi la medic, este mai util să descrii exact ceea ce simți decât să spui doar „amețesc”.

Fluctuațiile hormonale pot avea un rol

Perimenopauza este perioada în care funcția ovariană începe să se modifice, iar nivelurile hormonilor pot fluctua considerabil de la o lună la alta.

Estrogenul are efecte în numeroase țesuturi, nu doar asupra aparatului reproducător. Există receptori hormonali inclusiv în structuri implicate în funcția vestibulară, iar cercetătorii au investigat posibilitatea ca schimbările hormonale să influențeze echilibrul.

Cleveland Clinic notează că unele femei raportează amețeală, instabilitate sau vertij în perimenopauză și că modificările estrogenului și progesteronului ar putea fi implicate, însă relația nu este încă suficient de clară pentru a spune că hormonii reprezintă întotdeauna cauza. 

Așadar, este posibil ca menopauza să contribuie, dar diagnosticul nu ar trebui să se oprească aici.

Bufeurile pot fi însoțite de amețeală

Unele femei observă că amețeala apare exact în timpul unui bufeu.

Bufeul poate fi însoțit de transpirație, palpitații, anxietate, senzație bruscă de căldură și uneori amețeală. NHS menționează explicit acest lucru printre manifestările posibile ale bufeurilor din perimenopauză și menopauză. nhs.uk

Într-un astfel de episod pot apărea temporar modificări ale frecvenței cardiace și ale modului în care organismul reglează temperatura și circulația.

Dacă însă amețeala apare independent de bufeuri, persistă mult timp sau devine tot mai frecventă, trebuie luate în calcul și alte explicații.

Somnul prost poate contribui mai mult decât crezi

Insomnia și trezirile repetate sunt frecvente în perimenopauză, în special atunci când există transpirații nocturne.

După mai multe nopți cu somn fragmentat pot apărea oboseală, dificultăți de concentrare, senzație de cap greu și uneori amețeală.

Cleveland Clinic menționează oboseala și privarea de somn legate de menopauză printre posibilele explicații indirecte pentru amețeală. 

Dacă amețeala este mai puternică după nopțile în care ai dormit prost și se ameliorează după odihnă, acesta poate fi un indiciu, dar nu este suficient pentru a exclude alte cauze.

Deshidratarea este o cauză simplă, dar frecvent ignorată

Transpirațiile nocturne și bufeurile pot favoriza pierderea de lichide.

Dacă la acestea se adaugă consumul redus de apă, multă cafea, alcool sau activitate fizică, poate apărea deshidratarea.

Deshidratarea poate provoca slăbiciune și amețeală, iar NHS o include printre cauzele comune ale acestui simptom.

Nu trebuie însă presupus că orice amețeală se rezolvă doar bând mai multă apă. Dacă simptomul revine constant, cauza trebuie căutată.

Tensiunea arterială poate scădea când te ridici brusc

Dacă amețeala apare mai ales când te ridici din pat sau de pe scaun și dispare după câteva secunde, este posibil să fie vorba despre hipotensiune ortostatică.

Aceasta înseamnă că tensiunea arterială scade atunci când corpul trece rapid în poziție verticală.

Senzația tipică este de cap ușor, întunecarea privirii sau impresia că vei leșina.

NHS enumeră scăderea tensiunii la ridicare printre cauzele posibile ale amețelii. 

Poate fi favorizată de deshidratare, unele medicamente sau anumite afecțiuni cardiovasculare. Dacă se repetă frecvent, tensiunea ar trebui verificată și în poziție culcată, și în picioare, la recomandarea medicului.

Anemia poate fi importantă mai ales în perimenopauză

În perimenopauză, menstruațiile pot deveni nu doar neregulate, ci și mai abundente.

Dacă pierderile de sânge sunt mari, poate apărea deficit de fier și ulterior anemie.

Amețeala, oboseala, lipsa de energie, paloarea, palpitațiile și senzația de lipsă de aer la efort pot fi printre manifestări.

NHS include anemia prin deficit de fier printre cauzele posibile ale amețelii.

Dacă menstruațiile au devenit foarte abundente, durează mai multe zile decât înainte sau apar cheaguri mari, discuția cu medicul este importantă. O hemoleucogramă și, în funcție de situație, feritina pot ajuta la identificarea unui deficit de fier.

Glicemia prea mică poate produce amețeală

Scăderea glicemiei poate provoca tremur, transpirație, palpitații, foame intensă, slăbiciune și amețeală.

Este mai relevantă mai ales pentru persoanele cu diabet tratat cu insulină sau cu anumite medicamente, dar senzații asemănătoare pot apărea și după perioade lungi fără mâncare.

Dacă observi că amețeala apare frecvent atunci când ai sărit peste mese sau după perioade lungi de post, merită discutat cu medicul.

NHS enumeră hipoglicemia asociată diabetului printre posibilele cauze ale amețelii. 

Problemele urechii interne sunt o cauză foarte importantă

Echilibrul depinde în mare măsură de sistemul vestibular din urechea internă.

Afecțiuni precum vertijul pozițional paroxistic benign, labirintita sau nevrita vestibulară pot provoca episoade intense de vertij.

Dacă senzația este că încăperea se învârte, în special atunci când întorci capul, te ridici din pat sau te întorci de pe o parte pe alta, problema poate fi vestibulară și nu hormonală.

Dacă amețeala este însoțită de țiuit în urechi sau scăderea auzului, urechea internă devine o ipoteză și mai importantă. Cleveland Clinic și NHS menționează bolile urechii interne printre cauzele frecvente ale amețelii și vertijului. 

Migrena se poate modifica în jurul menopauzei

Fluctuațiile hormonale pot influența migrena.

Unele femei constată că migrenele devin mai frecvente sau își schimbă caracterul în perimenopauză. NHS menționează durerile de cap și migrenele mai severe decât de obicei printre simptomele care pot apărea în această perioadă. 

Există și migrenă vestibulară, în care amețeala sau vertijul pot fi simptome importante, uneori chiar fără o durere de cap intensă.

Dacă există antecedente de migrenă și episoadele de amețeală sunt însoțite de sensibilitate la lumină, zgomot, greață sau tulburări vizuale, medicul poate lua în calcul această posibilitate.

Palpitațiile și anxietatea pot apărea împreună cu amețeala

Perimenopauza poate fi asociată cu palpitații și modificări ale stării de anxietate. 

În timpul unui episod intens de anxietate, respirația poate deveni rapidă și superficială. Hiperventilația poate produce senzația de cap ușor, furnicături și impresia că vei leșina.

Dar aici trebuie evitată o greșeală importantă: o femeie aflată la menopauză nu ar trebui să primească automat explicația „este anxietate” pentru orice episod de palpitații și amețeală.

Aritmiile cardiace și alte probleme cardiovasculare pot produce simptome asemănătoare și trebuie investigate atunci când tabloul clinic o cere.

Medicamentele pot fi cauza

Unele medicamente pot produce amețeală ca efect advers.

Medicamentele pentru tensiune, anumite antidepresive, sedativele și multe alte tratamente pot avea acest efect, în special după începerea tratamentului sau modificarea dozei.

NHS menționează medicamentele noi printre posibilele explicații pentru apariția amețelii. 

Dacă amețeala a început după introducerea unui tratament, nu întrerupe medicamentul pe cont propriu. Discută cu medicul sau farmacistul, pentru că poate fi nevoie doar de ajustarea dozei sau de schimbarea momentului administrării.

Problemele tiroidei pot mima unele simptome ale menopauzei

Afecțiunile tiroidiene pot produce oboseală, palpitații, modificări ale greutății, anxietate, intoleranță la frig sau căldură și tulburări menstruale.

Unele dintre aceste simptome se suprapun cu cele ale perimenopauzei.

Din acest motiv, dacă tabloul nu este tipic sau simptomele sunt importante, medicul poate recomanda verificarea funcției tiroidei.

Nu este însă necesar să presupui că orice amețeală după 45 de ani necesită automat o baterie enormă de analize. Investigațiile trebuie ghidate de simptome și de istoricul medical.

Amețeala persistentă nu trebuie atribuită automat menopauzei

Aceasta este probabil ideea cea mai importantă.

Perimenopauza și menopauza pot coincide cu apariția amețelii, iar unele femei observă o legătură clară cu bufeurile și schimbările hormonale.

Dar „sunt la menopauză” nu este un diagnostic pentru orice simptom nou.

Amețeala poate avea cauze cardiovasculare, neurologice, metabolice, vestibulare sau hematologice și unele dintre acestea necesită tratament specific.

Dacă episoadele sunt noi, persistente, severe sau se agravează, este indicată evaluarea medicală.

Ce analize pot fi recomandate

Nu există un pachet universal de analize pentru „amețeala de menopauză”.

În funcție de simptome, medicul poate verifica tensiunea arterială, pulsul și glicemia și poate recomanda hemoleucogramă, feritină, funcția tiroidiană sau alte teste.

Dacă apar palpitații, poate fi necesară o electrocardiogramă sau monitorizarea ritmului cardiac.

Dacă tabloul sugerează o problemă vestibulară, poate fi indicată evaluarea de specialitate ORL sau neurologică.

În cazul femeilor de peste 45 de ani cu simptome tipice de perimenopauză, diagnosticul menopauzei nu necesită întotdeauna analize hormonale de rutină; acesta se stabilește frecvent pe baza vârstei, simptomelor și modificărilor ciclului menstrual. 

Ce poți face atunci când apare un episod

Dacă simți că amețești, primul lucru este să reduci riscul de cădere.

Așază-te sau întinde-te până când senzația trece. Ridică-te ulterior lent și evită să conduci, să urci pe scară sau să folosești utilaje cât timp amețeala persistă.

Hidratarea și odihna pot ajuta atunci când factorul este deshidratarea sau oboseala. NHS recomandă mișcări lente, ridicarea treptată și suficiente lichide în timpul episoadelor de amețeală.

Dacă observi că simptomele apar după alcool sau cantități mari de cafea, reducerea lor poate fi utilă.

Un jurnal al simptomelor poate oferi indicii foarte bune

Dacă episoadele se repetă, notează când apar și ce se întâmpla în acel moment.

Este util să observi dacă amețeala apare în timpul bufeurilor, după ce te ridici din pat, după perioade lungi fără mâncare, după anumite medicamente, în zilele cu menstruație abundentă sau împreună cu dureri de cap.

Notează și durata episodului.

Un vertij intens de câteva secunde declanșat de poziția capului poate sugera altceva decât o stare de cap ușor care durează ore întregi.

Aceste informații îl pot ajuta mult pe medic.

Când amețeala este un semn de alarmă

Majoritatea episoadelor de amețeală nu sunt provocate de o problemă gravă, însă există situații în care nu trebuie așteptat să „treacă de la menopauză”.

Solicită ajutor medical urgent dacă amețeala apare brusc și este însoțită de slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, asimetrie facială, dificultăți de vorbire, confuzie, pierderea coordonării, tulburări severe de vedere sau o durere de cap bruscă și extrem de intensă. Acestea pot fi semne neurologice care necesită evaluare imediată.

De asemenea, amețeala asociată cu durere în piept, dificultate de respirație, palpitații severe, pierderea stării de conștiență sau leșin trebuie evaluată rapid.

NHS recomandă evaluare medicală atunci când amețeala este însoțită de leșin, modificări ale pulsului, tulburări de vedere, dificultăți de vorbire, amorțeală ori slăbiciune la nivelul feței, brațelor sau picioarelor. 

Și amețeala care revine fără semne dramatice merită investigată

Nu trebuie să existe neapărat o urgență pentru ca simptomul să merite o consultație.

Dacă amețeala continuă să reapară, interferează cu mersul, te face să eviți ieșirile, este însoțită de țiuit în urechi sau scăderea auzului ori nu găsești nicio explicație evidentă, discută cu medicul.

La fel dacă episoadele devin progresiv mai frecvente sau mai intense.

NHS recomandă consult medical atunci când amețeala nu dispare sau continuă să reapară. 

Terapia hormonală rezolvă amețeala?

Nu există o recomandare potrivit căreia terapia hormonală pentru menopauză ar trebui începută doar pentru amețeală.

Dacă amețeala apare în contextul unui tablou menopauzal mai amplu, cu bufeuri importante, transpirații nocturne și alte simptome, medicul poate discuta opțiunile de tratament pentru menopauză în ansamblu.

Dacă ameliorarea bufeurilor și a somnului reduce și episoadele de amețeală, acesta poate fi un beneficiu indirect.

Dar înainte de a atribui simptomul exclusiv fluctuațiilor hormonale, trebuie excluse alte cauze relevante.

Menopauza poate fi o explicație, dar nu trebuie să devină explicația pentru orice

Amețeala poate apărea în perioada menopauzei și uneori există o legătură evidentă cu bufeurile, somnul prost sau fluctuațiile hormonale. Dar aceasta este doar una dintre posibilități.

Anemia, deshidratarea, scăderea tensiunii, problemele urechii interne, migrena, tulburările glicemiei, medicamentele și unele probleme cardiovasculare sau neurologice pot produce același simptom.

De aceea, cea mai bună abordare nu este să ignori amețeala pentru că „este normală la menopauză”, dar nici să presupui imediat că ascunde ceva grav. Frecvența, intensitatea, contextul și simptomele care o însoțesc sunt cele care arată cât de repede trebuie investigată.