Durerile sunt parte din viața noastră cotidiană — de la acele dureri de cap care ne întrerup ziua la durerile de spate care ne afectează postura sau la acele înțepături musculare după o zi intensă.

Deși există o mulțime de informații despre durere, nu toate sunt adevărate. În realitate, circulă numeroase mituri despre cum apare durerea, ce o cauzează și cum o putem trata — iar unele dintre ele ne pot induce în eroare și ne pot face mai mult rău decât bine.

Mitul 1: „Durerea de cap este întotdeauna din cauza stresului sau a tensiunii”

E adevărat că stresul poate duce la dureri de cap de tip tensional, însă nu este singura cauză. Migrenele, de exemplu, sunt dureri de cap intense, pulsatile și pot fi însoțite de greață sau sensibilitate la lumină — iar cauza lor nu este doar „prea multă griji”. La fel, durerile de cap care apar brusc sau sunt însoțite de simptome neurologice necesită evaluare medicală. Simplificarea cauzelor durerii de cap la „tot stresul e de vină” poate ascunde afecțiuni care cer atenție reală.

Mitul 2: „Durerile de spate înseamnă neapărat o problemă gravă a coloanei”

Mulți cred că fiecare durere de spate este un semn al unei hernii de disc sau al unei probleme serioase. De fapt, cele mai multe dureri lombare sunt mecanice și sunt legate de poziția prelungită la birou, mușchi obosiți sau dezechilibre posturale. Da, pot exista afecțiuni serioase, dar nu orice durere de spate este un semnal de alarmă major. Mișcarea corectă, întărirea musculaturii și consultul unui specialist atunci când durerea persistă pot spune mai mult decât un diagnostic pripit bazat doar pe simptome.

Mitul 3: „Durerea musculară după efort înseamnă că ai făcut ceva rău”

După un antrenament intens sau o activitate neobișnuită, este normal să simți dureri musculare. Aceasta se numește febră musculară cu debut întârziat (DOMS) și este un răspuns natural al mușchilor care se adaptează la efort. Nu este, în sine, un semn că ai rupt ceva sau că ai făcut ceva greșit, ci mai degrabă un semn că musculatura s-a solicitat și trebuie timp de recuperare. Odihna, hidratarea și mișcarea ușoară pot ajuta mult.

Mitul 4: „Dacă nu se vede nimic pe radiografie sau RMN, durerea nu este reală”

Durerea nu este doar despre ce se vede pe imagini. Nervii, mușchii, ligamentele și procesele inflamatorii pot provoca durere fără ca testele imagistice să arate ceva „greșit”. Să spui că durerea „nu e reală” doar pentru că o investigație nu o evidențiază este, pe de o parte, necinstit, iar pe de altă parte, poate întârzia găsirea cauzei reale. Diagnosticul dureros este un proces complex, care implică istoricul medical, examinarea clinică și, atunci când este nevoie, teste suplimentare.

Mitul 5: „Durerea se tratează numai cu medicamente”

Medicamentele pot fi utile și uneori necesare, dar nu sunt singura soluție. Terapia fizică, tehnicile de relaxare, exercițiile de stretching, psihoterapia sau schimbările stilului de viață pot juca un rol major în gestionarea durerii. În multe cazuri, o abordare integrată este mai eficientă decât simpla administrare de pastile. Ignorarea acestui aspect reduce șansa unei vindecări reale și te poate menține într-un cerc vicios de simptome.

Când este cazul să ceri ajutor specializat

Orice durere care durează mai mult decât te aștepți, care devine tot mai severă sau care îți afectează viața de zi cu zi merită o evaluare medicală. O discuție deschisă cu un specialist te poate ajuta să separi adevărul de mit și să găsești soluția potrivită.

Durerea este un semnal — nu trebuie ignorat, dar nici interpretat eronat. Învățând să recunoști miturile și realitățile din jurul durerii, poți avea grijă mai eficient de corpul tău și de starea ta de bine.