Depistarea infectiei cu virusul hepatitei C se face prin detectarea anticorpilor specifici (Ac anti HCV). In cazul prezentei acestora, decizia de continuare a sarcinii este dificila si depinde foarte mult de starea pacientei, precum si de rezultatele investigatiilor paraclinice. In orice caz, sarcina poate agrava serios evolutia bolii.

Determinarea antigenului pentru hepatita cu virus B (Ag HBs) se realizeaza doar in situatia in care aceasta analiza a fost efectuata cu mai mult de 3 luni in urma fata de momentul in care se fac aceste determinari. Ca si in cazul infectiei cu virus C, sarcina poate grabi evolutia unei hepatite virale B, ducand chiar la deces. Vaccinarea in sarcina nu este recomandata.

In situatia in care, in presarcina, in sangele matern au fost depistati anticorpi de tip IgG pentru toxoplasma, rubeola si citomegalovirus (CMV), acestia nu se mai determina ulterior in sarcina; prezenta acestora in serul mamei neavand semnificatie patologica, ci dimpotriva, au rol protector pentru reinfectii.

Absenta acestora sau lipsa determinarii in presarcina impune detectarea lor. In cazul unor infectii recente (Ac tip IgM prezenti) evolutia poate fi catre avort spontan in primul trimestru sau catre alte complicatii ce apar ulterior in sarcina.

Infectiile cu Mycoplasma, Ureaplasma si Listeria se asociaza frecvent cu avort spontan. Recomandabil este ca detectarea lor sa se faca mai ales in cazul pacientelor care au prezentat in antecedente istoric de avorturi spontane sau de nasteri premature.

Infectia cu Chlamydia trachomatis se poate uneori solda cu avort spontan, dar atunci cand acest lucru nu se produce – poate induce ulterior infectii grave la mama si la fat. Ideal este ca depistarea si tratamentul infectiei sa se realizeze in presarcina

.

O alta investigatie foarte importanta este reprezentata de efectuarea secretiei vaginale. La nivel vaginal se pot cantona o serie de agenti bacterieni, cel mai frecvent proveniti din intestinul gros, care induc o serie de simptome (leucoree, dureri la contactul sexual, prurit local etc.) si complicatii ce pot culmina cu avortul in primul trimestru. Aceste infectii odata depistate, se trateaza usor prin antibioterapie specifica.

In cazul in care nu au fost realizate in presarcina, se determina grupul sanguin si Rh (al mamei si al partenerului), testul Babes Papanicolau (doar daca nu a fost efectuat in ultimul an) si sumarul de urina.

Ecografia transvaginala are rolul de a confirma sarcina si de a exclude posibilitatea localizarii extrauterine.
De asemenea, se realizeaza DRY Test, intre saptamanile 9-12 de sarcina - cu rolul de a detecta anomalii cromozomiale (sindrom Down, fibroza chistica, hipoacuzie).