Teoria care explică de ce este atât de greu să slăbești: programarea genetică poate fi de vină
Dietă & Fitness · Intretinere / 10.02.2020

După ce ai slăbit două kilograme descoperi că le-ai pus la loc – cu asta se confruntă multe persoane. Studiile arată că mulți dintre cei care reușesc să slăbească revin la greutatea inițială, ba chiar se îngrașă mai mult. De ce se întâmplă asta?

De ce nu reusim sa ne mentinem dupa ce slabim? O posibila explicatie ar putea fi teoria set point. „Exista aceasta idee ca avem niste limite de greutate programate genetic care se schimba de-a lungul vietii”, explica nutritionista Kristen Carli.

Schimbarile care pot surveni sunt produse de fluctuatiile metabolismului care pot surveni odata cu varsta, provocate de hormoni, de modul in care digeram hrana si de multi alti factori. O dovada simpla: greutatea la care te simteai confortabil in liceu difera, probabil, de cea la care te-ai simtit bine la 20, 30, 40 de ani sau peste.



In acelasi timp, intervine o reactie a organismului: acesta apara limita programata a greutatii. „Daca simte foamea, se adapteaza, devenind mai eficient”, explica Rebecca McConville, specialista in nutritie sportiva si autoarea cartii „Finding Your Sweet Spot”.

Astfel, daca tii dieta si mananci mai putin decat de obicei, organismul isi poate conserva energia incetinind metabolismul sau declansand impusul de a manca si provocand foamea. „Creierul nu face distinctia intre infometarea voita prin dieta si foamea reala”
, explica McConville.

Este reala teoria set-point?


Daca aceasta teorie se dovedeste adevarata, ar putea explica de ce e atat de greu sa slabesti: cand organismul se simte bine la o anumita greutate, opune rezistenta la schimbare.

„Am descoperit ca este reala in practica mea de consiliere”
, afirma nutritionista Rebecca Scritchfield, autoarea platformei online „Body Kindness”. Ea spune ca multe persoane se prezinta in cabinetul sau desi au slabit.

Problema este ca au reusit sa dea jos kilogramele renuntand la anumite alimente care le plac – de obicei carbohidrati si produse bogate in zahar, precum inghetata si prajiturile.

„Se plang nu doar de foame si de anxietate, ci si de iritabilitate si de imposibilitatea de a mai slabi, ca si cum corpul ar opune rezistenta, oricat de mult ar fi fortat”, explica specialista.

Scritchfield lucreaza cu acesti clienti folosind o abordare bazata pe compasiune pentru a determina relatia lor cu mancarea. De multe ori, acesti oameni ajung sa se ingrase la loc. Citeste continuarea pe andreearaicu.ro!

Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro