Ai observat alunițe apărute brusc? Află de ce pot apărea alunițe noi, care este regula ABCDE, ce schimbări sunt suspecte și când trebuie să mergi la dermatolog.

Apariția unei alunițe noi poate fi suficientă pentru a provoca îngrijorare, mai ales dacă aceasta pare să fi apărut „peste noapte” sau dacă observi mai multe pete pigmentare într-o perioadă scurtă. Cele mai multe alunițe sunt benigne, însă o aluniță nouă apărută la vârsta adultă sau o formațiune care se modifică rapid merită urmărită cu atenție.

Alunițele, numite medical nevi melanocitari, apar atunci când celulele care produc pigmentul pielii, melanocitele, cresc grupat. Cele mai multe se formează în copilărie și adolescență, iar numărul lor poate continua să se modifice până la vârsta adultă. Mayo Clinic arată că majoritatea oamenilor au între aproximativ 10 și 45 de alunițe, multe dintre ele apărând înainte de maturitate.

O aluniță nouă nu înseamnă automat cancer de piele. Totuși, Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie atrage atenția că apariția unei alunițe noi sau modificarea uneia deja existente poate fi unul dintre semnele melanomului și trebuie evaluată dacă are caracteristici neobișnuite.

De ce pot apărea alunițe noi

Predispoziția genetică are un rol important. Unele persoane dezvoltă multe alunițe, în timp ce altele au foarte puține, chiar dacă au un stil de viață asemănător.

Expunerea la radiațiile ultraviolete este un alt factor important. Soarele stimulează melanocitele, celulele care produc melanina, iar expunerea cumulativă poate influența apariția și aspectul petelor pigmentare. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că radiațiile ultraviolete sunt implicate în dezvoltarea cancerelor de piele, inclusiv a melanomului.

Schimbările hormonale pot coincide, de asemenea, cu modificări ale alunițelor. În adolescență și în timpul sarcinii, unele alunițe se pot închide la culoare sau pot deveni mai evidente. Acest lucru nu înseamnă automat că sunt periculoase, dar orice schimbare evidentă merită urmărită.

Pot alunițele să apară într-adevăr „peste noapte”?

De multe ori, impresia că o aluniță a apărut brusc este înșelătoare. O pată poate fi foarte mică și deschisă la culoare, iar apoi să devină suficient de pigmentată încât să fie observată.

Alteori, ceea ce pare o aluniță nouă poate fi o altă formațiune benignă a pielii, precum un lentigo solar, o keratoză seboreică sau o mică leziune vasculară.

Tocmai de aceea, diagnosticul nu ar trebui pus doar după aspectul observat în oglindă.

Dacă o pată pigmentată apare într-un interval scurt și continuă să crească sau să se schimbe, consultul dermatologic este cea mai sigură variantă.

O aluniță nouă după 40 sau 50 de ani trebuie verificată?

Apariția alunițelor noi este mult mai obișnuită la copii și adulții tineri. De aceea, o leziune pigmentată care apare pentru prima dată după 40–50 de ani merită privită cu mai multă atenție, mai ales dacă este diferită de celelalte pete de pe piele.

Asta nu înseamnă că orice aluniță apărută după această vârstă este malignă. Există numeroase leziuni benigne care apar odată cu înaintarea în vârstă.

Dar principiul este simplu: o formațiune nouă, diferită sau în schimbare trebuie evaluată dermatologic, în special dacă nu seamănă cu celelalte alunițe ale persoanei.

Academia Americană de Dermatologie menționează printre posibilele prezentări ale melanomului o pată nouă care poate semăna cu o aluniță, un pistrui sau o pată de vârstă, dar care arată diferit de celelalte.

Regula ABCDE te poate ajuta să observi alunițele suspecte

Una dintre cele mai cunoscute metode de verificare a alunițelor este regula ABCDE. Literele reprezintă câteva caracteristici care pot ridica suspiciunea unui melanom. Societatea Americană de Cancer recomandă utilizarea acestei reguli ca instrument de orientare.

A vine de la asimetrie. Dacă împarți imaginar alunița în două, cele două jumătăți nu seamănă.

B se referă la margini. Marginile pot fi neregulate, zimțate, estompate sau slab delimitate.

C se referă la culoare. O aluniță care are mai multe nuanțe – maro, negru, roșiatic, albicios sau albăstrui – trebuie evaluată mai atent.

D vine de la diametru. Leziunile mai mari de aproximativ 6 milimetri sunt mai suspecte, deși melanomul poate fi și mai mic.

E vine de la evoluție. Poate fi cel mai important criteriu. O aluniță care își schimbă dimensiunea, forma, culoarea sau comportamentul trebuie verificată.

„Rățușca cea urâtă” poate fi un semn foarte util

Uneori o aluniță nu respectă perfect regula ABCDE și totuși atrage atenția pentru că este complet diferită de toate celelalte.

Dermatologii folosesc și principiul numit „ugly duckling”, adică „rățușca cea urâtă”. Dacă majoritatea alunițelor tale seamănă între ele, iar una singură este mult mai închisă, mai mare, mai neregulată sau pur și simplu arată diferit, aceasta merită evaluată.

Academia Americană de Dermatologie recomandă atenție la petele care par diferite față de restul leziunilor de pe piele.

Acest principiu poate fi uneori mai simplu de folosit decât încercarea de a măsura fiecare criteriu separat.

O aluniță care crește repede este un semnal de alarmă

Alunițele obișnuite tind să fie relativ stabile.

O leziune care se mărește într-un interval scurt, își schimbă forma sau capătă culori noi trebuie evaluată.

Serviciul Național de Sănătate recomandă verificarea medicală a alunițelor care își schimbă dimensiunea, forma sau culoarea.

Evoluția este importantă tocmai pentru că melanomul este un proces dinamic. Nu contează doar cum arată alunița astăzi, ci și cum arăta cu câteva luni înainte.

Fotografiile făcute periodic pot fi foarte utile în acest sens.

Dacă alunița începe să sângereze sau să facă crustă

O aluniță care sângerează spontan, fără să fi fost zgâriată sau traumatizată, trebuie evaluată.

Același lucru este valabil dacă începe să formeze crustă în mod repetat, devine o rană care nu se vindecă sau apare o modificare evidentă a suprafeței.

Academia Americană de Dermatologie arată că melanomul poate apărea uneori ca o formațiune fermă, asemănătoare unei răni, care poate sângera.

Totuși, nu orice aluniță care sângerează este cancer. O aluniță proeminentă poate fi agățată de haine sau rasă accidental.

Diferența importantă este dacă sângerarea apare fără o cauză clară sau se repetă.

Mâncărimea unei alunițe înseamnă cancer?

Nu neapărat.

O aluniță poate provoca mâncărime din cauza pielii uscate, iritației sau frecării.

Organizația Mondială a Sănătății menționează că mâncărimea poate apărea și în melanom, dar precizează că poate fi întâlnită și la alunițele obișnuite.

Prin urmare, mâncărimea izolată nu poate stabili diagnosticul.

Dacă însă o aluniță începe să provoace mâncărime persistentă și, în același timp, își schimbă culoarea, dimensiunea sau forma, este recomandată evaluarea dermatologică.

Alunițele roșii sunt același lucru?

Nu.

Multe persoane numesc „alunițe roșii” micile puncte roșii care apar mai ales pe trunchi după 30–40 de ani. De multe ori acestea sunt angioame rubinii, mici formațiuni vasculare benigne, și nu alunițe melanocitare propriu-zise.

Ele pot deveni mai numeroase odată cu vârsta.

Dacă însă o formațiune roșie se modifică rapid, sângerează fără motiv sau nu ești sigură ce este, dermatologul o poate identifica mult mai ușor prin dermatoscopie.

Petele maronii apărute după vară nu sunt întotdeauna alunițe

După o perioadă de expunere intensă la soare, multe persoane observă pete maronii noi pe față, mâini, decolteu sau umeri.

Unele sunt lentigine solare, numite popular pete de soare sau pete de vârstă.

Ele nu sunt identice cu alunițele.

Problema este că pentru o persoană fără pregătire dermatologică poate fi dificil să facă diferența între un lentigo, un nev și o leziune care necesită investigații.

Tocmai de aceea, o pată nouă foarte închisă la culoare, neregulată sau diferită de celelalte nu ar trebui diagnosticată acasă.

Expunerea la soare contează foarte mult

Radiațiile ultraviolete pot produce modificări ale materialului genetic din celulele pielii și reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul cutanat.

Organizația Mondială a Sănătății arată că melanomul poate apărea fie ca o leziune nouă, fie prin schimbarea culorii, formei, dimensiunii sau senzației unei pete sau alunițe deja existente.

Arsurile solare repetate, în special cele severe, cresc riscul pe termen lung.

Protecția solară nu este importantă doar atunci când mergi la plajă. Expunerea cumulativă din timpul mersului, grădinăritului, condusului sau activităților în aer liber contează și ea.

Solarul artificial nu este o alternativă sigură

Bronzarea artificială expune pielea la radiații ultraviolete și nu reprezintă o metodă sigură de bronzare.

Persoanele care folosesc aparate de bronzat și cele care au avut expuneri solare intense trebuie să fie în mod special atente la apariția unor leziuni pigmentare noi.

Dacă ai multe alunițe sau antecedente familiale de melanom, această atenție devine și mai importantă.

Când riscul de melanom este mai mare

Riscul nu este identic pentru toată lumea.

Persoanele cu multe alunițe, alunițe atipice, piele foarte deschisă, antecedente de arsuri solare importante sau istoric personal ori familial de melanom pot avea un risc mai mare.

Academia Americană de Dermatologie arată că existența mai multor alunițe atipice, antecedentele personale de melanom sau existența unui melanom la o rudă de gradul întâi sunt factori care cresc riscul.

În aceste situații, dermatologul poate recomanda controale periodice și monitorizarea fotografică a pielii.

Ce este dermatoscopia

Dermatoscopia este una dintre cele mai utile metode prin care dermatologul examinează o aluniță.

Cu ajutorul unui aparat numit dermatoscop, medicul poate vedea structuri și modele de pigment care nu sunt vizibile cu ochiul liber.

Investigația este rapidă, nedureroasă și nu presupune tăierea aluniței.

Dacă aspectul este suspect, medicul poate recomanda îndepărtarea formațiunii și examinarea ei la microscop. Diagnosticul cert al unei leziuni suspecte nu se stabilește din fotografii sau doar prin privire.

Trebuie scoase toate alunițele noi?

Nu.

Majoritatea alunițelor nu necesită îndepărtare.

Dacă dermatologul consideră că aspectul este benign și stabil, poate fi suficientă monitorizarea.

O aluniță poate fi îndepărtată dacă are caracteristici suspecte, dacă este traumatizată în mod repetat sau dacă există alte motive medicale.

Important este ca o leziune pigmentată suspectă să nu fie arsă, tratată cu acizi, legată cu ață sau „scoasă” prin remedii casnice înainte de a fi evaluată de dermatolog. Dacă există suspiciunea de melanom, țesutul trebuie examinat corespunzător.

Cum să îți verifici singură pielea

Este util să îți cunoști alunițele și petele obișnuite.

Societatea Americană de Cancer recomandă examinarea pielii într-o încăpere bine luminată și folosirea unei oglinzi pentru zonele greu accesibile. Academia Americană de Dermatologie recomandă, de asemenea, urmărirea petelor și observarea modificărilor în timp.

Nu verifica doar brațele și fața. Uită-te și pe spate, scalp, după urechi, între degetele de la picioare și pe tălpi.

Melanomul poate apărea și în zone care nu sunt expuse constant la soare. Serviciul Național de Sănătate precizează că unele forme mai rare pot apărea inclusiv pe palme, tălpi sau în zone genitale.

O fotografie făcută o dată la câteva luni unei alunițe pe care o urmărești poate fi mai utilă decât memoria.

Când trebuie să mergi la dermatolog

O aluniță nouă nu trebuie să provoace automat panică, dar există situații în care consultul nu ar trebui amânat.

Este indicată evaluarea dacă formațiunea se mărește, devine asimetrică, capătă margini neregulate sau mai multe culori, începe să sângereze ori să facă repetat crustă sau este vizibil diferită de toate celelalte alunițe.

Serviciul Național de Sănătate recomandă evaluarea unei alunițe noi sau a unei alunițe existente care își schimbă dimensiunea, forma ori culoarea.

Nu este nevoie să aștepți să apară toate aceste semne simultan. Evoluția unei singure leziuni este suficientă pentru a justifica un consult.

Alunițele apărute brusc în număr mare

Dacă observi într-un timp relativ scurt foarte multe formațiuni noi, merită să verifici mai întâi dacă sunt într-adevăr alunițe.

Keratozele seboreice, angioamele și petele solare pot apărea odată cu vârsta și pot fi confundate cu nevi.

Dermatologul poate face diferența mult mai ușor.

O erupție bruscă de numeroase leziuni cutanate nu ar trebui interpretată doar pe baza fotografiilor găsite online, mai ales dacă acestea au aspecte diferite sau sunt asociate cu alte simptome.

Alunițele apărute brusc înseamnă cancer?

În cele mai multe cazuri, nu.

Cele mai multe alunițe sunt benigne, iar pielea dezvoltă de-a lungul vieții numeroase tipuri de pete și formațiuni necanceroase.

În același timp, melanomul poate începe ca o leziune nouă, nu doar prin transformarea unei alunițe vechi. Academia Americană de Dermatologie și Serviciul Național de Sănătate includ apariția unei pete sau alunițe noi printre semnele care trebuie urmărite.

De aceea, soluția nu este nici panica, nici ignorarea. Este verificarea unei leziuni care arată neobișnuit sau evoluează.

Alunițele pot apărea de-a lungul vieții, iar majoritatea sunt benigne. Totuși, apariția unei alunițe noi la vârsta adultă, mai ales dacă aceasta se schimbă rapid sau arată diferit de celelalte, merită o evaluare dermatologică.

Regula ABCDE poate fi utilă pentru autoexaminare: urmărește asimetria, marginile neregulate, variațiile de culoare, diametrul și, mai ales, evoluția leziunii.

Nu trebuie să aștepți ca o aluniță să doară sau să sângereze pentru a merge la dermatolog. Melanomul poate apărea inițial doar ca o pată nouă sau ca o modificare discretă a unei alunițe existente.

O consultație și o dermatoscopie pot clarifica, de cele mai multe ori, dacă este vorba despre o formațiune benignă sau dacă sunt necesare investigații suplimentare.